gameness

Un eveniment similar s-a intamplat si vara asta, cand impreuna cu sotia mea si cu Ruby am fost sa vizitam niste rude din Portland. Printre acestea era si un pusti de 8 ani, pe numele sau Ben, care suferea de o boala nervoasa. E un pusti frumos, dar complet scapat de sub control. El si cu Ruby s-au indragostit de la prima vedere, dar noi am stat tot timpul cu ochii pe ei cand se jucau. Nu pentru ca nu aveam incredere in Ruby, ci in Ben. Ei bine, intr-o zi cand se jucau in gradina, l-am vazut pe Ben lovind cainele repetat in fata. Am strigat la el si s-a oprit. Chestia incredibila este ca Ruby era atat de fericita ca si cum faptul ca pustiul o lovea din toate puterile era cel mai interesant joc din lume. Nimic din ce i-ar fi putut face Ben nu ar fi suparat-o catusi de putin.Mai mult, cand tatal lui Ben l-a trimis in camera lui ca sa-l pedepseasca, Ruby a stat tot timpul in pragul usii asteptandu-l sa iasa. Bine ca pustiul se jucase cu un pitbull, si nu cu un cocker spaniel, altfel ar fi putut fi muscat.

Ruby a marait serios o singura data in viata ei si asta intr-un context cand trebuia sa faca acest lucru. Noi locuim in partea de sud a orasului Chicago si zona nu e tocmai linistita. Din 9 apartamente, 5 au fost jefuite in ultimii 2 ani. Ei bine, intr-o seara sotia mea a scos-o pe Ruby si de nicaieri a aparut un tip dubios, beat sau drogat, care facea gesturi de boxeur. Cand a vazut-o pe sotia mea, a traversat strada catre ea. Ruby nu prea l-a placut de cum l-a vazut. S-a zburlit toata, a inceput sa tremure si cand tipul a ajuns la cativa metri de ea si sotia mea a inceput sa maraie urat, asa cum numai pitbullii pot face. Tipul s-a speriat si a fugit. Am fost placut surprinsi sa aflam ca Ruby are in ea si o latura protectiva, intotdeauna am crezut ca era prea clovn si avea prea multa incredere in oameni ca sa fie capabila sa actioneze in acest fel.
Intorcandu-ne la gameness, se pare ca aceasta trasatura este cea care face ca aceasta rasa sa fie atat de versatila si sa exceleze in toate activitatile, reusind sa indure durere si oboseala ca nici un alt caine din alta rasa. Din pacate, nici un fel de activitate nu poate testa gameness-ul unui caine. Vanatoarea de porci mistreti cu pitbull (practica comuna in SUA), in ciuda riscului imens pe care si-l asuma cainele, nu testeaza deloc limitele gameness-ului. Lupta dintre porc si caine este rapida si intensa, dar foarte scurta, comparata cu o lupta dintre doi APBT. La vanatoare, viteza de reactie, agilitatea, puterea si forta muscaturii sunt mai importante decat gameness-ul. Cainele fie va opri cumva mistretul, fie va fi omorat inainte de a avea timp sa-si arate gameness-ul. Mai exista alte rase de caini, precum american bulldogee sau dogul argentinian, care pot face fata la fel de bine unui porc mistret. Dar ei nu au ceea ce se numeste gameness.

linie2
Trafic.ro - clasamente si statistici pentru site-urile romanesti
linie2

dragon
Nici un fel de activitate, nici concursurile de agility, urcatul in copac sau alergatul pe banda rulanta nu pot testa limitele de anduranta ale cainelui, ca sa reliefeze gameness-ul. Gameness-ul este acea atitudine bucuroasa de a infrunta orice fel de situatie, dar, este, in acelasi timp, si acea incapatanare de a refuza sa simta tipetele sistemului nervos si sa fuga din situatia care-i cauzeaza atata durere. Nici una dintre activitatile sus-mentionate nu poate testa deci gameness-ul.
Din pacate, singura in stare sa faca acest lucru este lupta propriu-zisa dintre doi caini de rasa. Eu personal nu agreez ideea luptelor de caini, in special cand sunt bani la mijloc si valoarea acestora ajunge sa depaseasca importanta vietii cainelui. Daca as cunoaste alta metoda de a releva gameness-ul, sa spunem un test DNA, as promova foarte fericit aceasta metoda chiar acum. Dar testele genetice mai au mult de evoluat pana cand vor ajunge sa ne ofere asa ceva. Si cum consider ca e mai important sa se investeasca in cercetarea altor aspecte cu mult mai importante decat gameness-ul cainilor, ma resemnez cu postura ipocrita de a celebra un caine a carui virtute este posibila multumita viciului uman. Asa sa fie. Totusi, prefer cainii game celorlalti.
La inceputul acestei povestiri am declarat ca nu sunt interesat sa aflu cat de game este cainele meu. De ce, ati putea intreba. De ce ar fi cineva interesat de acest lucru? In mod sigur, crescatorii sunt interesati, eu imi permit sa nu fiu pentru ca nu traiesc din caini. Cei care selectioneaza caini de rasa ar trebui sa fie, pentru ca gameness-ul se va pierde incet-incet, asa cum s-a intamplat la AmStaff si la Staffordshire Bull Terrier. Mai mult, s-ar putea sa dispara odata cu gameness-ul si atitudinea acestor caini fata de oameni. Asa ca orice crescator va trebui sa-si selectioneze atent cainii care vor deveni reproducatori.
Aceasta trasatura unica rasei a fost foarte greu de fixat, a durat aproape un secol si sute de mii de imperecheri selective pentru a produce pitbull-ul pe care il cunoastem azi. Si, desi a fost atat de greu obtinut, gameness-ul poate fi pierdut, cateodata chiar si de cainii unor buni crescatori. Daca imperechezi doi caini campioni, vei fi norocos daca doar unul sau doi dintre pui au aceeasi calitate ca si parintii. Prin traditie, munca crescatorilor a fost sa identifice acei caini si sa-i foloseasca in continuare in programul lor de selectie. Cateodata, insa, se intampla ca doi caini excelenti sa nu produca nici un pui care sa-i egaleze.
Asadar, prezenta gameness-ului nu are nimic de-a face cu luptele de caini. A pune un caine sa lupte nu ii va imbunatati cu nimic genele cu care s-a nascut. Dar daca ai fi un crescator interesat in pastrarea genelor dintr-o linie...ei bine, atunci e alta poveste.
Totusi, competitiile de weight pulling (tractiune) au evoluat intr-un sport exatraordinar, permitand oamenilor sa-si testeze cainii fara sa intre in ilegalitate. Si eu cred ca un caine care nu vrea sa traga nu merita sa poarte numele de pitbull.
Poate ca acesti caini nu sunt la fel de bune animale de tractiune pe cat vrem sa credem, dar trebuie macar sa incerce sa faca imposibilul. Chiar daca nu au fost selectionati pentru acest scop, nu cred ca exista alta rasa de caini care sa traga la fel de tare ca acesti caini, daca luam in considerare greutatea. Am vazut caini pitbull tractand greutati de 172 de ori mai mari decat a lor.

Nu trebuie dacat sa iesiti cu unul in lesa o singura data si o sa va dati seama imediat ce forta extraordinara e in ei. Singura exceptie sunt acei pitbulli timizi, care nu sunt interesati in aceasta activitate pentru ca se sperie.
Acum in Africa de Sud exista crescatori de pitbulli care selectioneaza dupa acest criteriu; sunt mai mari, cu capete mai patratoase si piept lat. Poate ca cine stie... asta e viitorul pentru rasa si vor ajunge sa fie crescuti numai pentru weight pulling prin selectionari pe acest criteriu. Si totusi eu cred ca ei ar trebui sa fie obtinuti ca si pana acum, selectionati dupa gameness, asa cum trebuie sa fie. Obtinuti astfel, daca va fi nevoie sa traga, vor face si asta, si orice altceva.